vineri, 2 aprilie 2010

Cardia

Extremitatea inferioara a esofagului prezinta in imediata vecinatate a stomacului o ingrosare in forma de sficter, care poarta denumirea de cadie. relaxarea cardiei permite trecerea alimentelor in stomac. Sficterul cardial e reglat de nervul vag si de parasimpatic. Se admite, cu unele rezerve ca vagul are o actiune inhibitoare asup[ra cardiei, iar simpaticul o actiune costrictoare. Sectionarea vagala provoaca cardiospasm, care poate fi suprimat cu ergotamina(subst. simpatolitica). Se presupune ca influenta vagului si a simpaticului asupra cardiei depinde de starea ei de contractie in momentul excitatiei. Excitatia vagala provoaca contractia cardiei, daca este relaxata, iar simpaticul o relaxeaza daca se afla in stare de contractie extrema. O relatie asemanatoare se gaseste si la inervatia stomacului, cu deosebirea ca parasimpaticul este la nivel excitator, iar parasimpaticul inhibitor.
Relatiile de inervatie antagonista fata de esofag si stomac atribuie cardiei proprietatile unui sfincter functional.
Cardia este relaxata prin actul deglutitiei inca inainte ca unda peristaltica osofagiana sa ajunga aici. Peristaltismul esofagian ajuta trecerea alimentelor in stomac. pe de alta parte, trecerea bolului prin cardie poate fi inversata de presiunea intragastrica crescuta. Tonusul sfincterului cardial creste pe masura ce procesele digestive avanseaza.

Digestia gastrica:

In stomac se continua digestia amidonului inceputa sub influenta ptialilei salivare. Actiunea ptialinei asupra amidonului, prin care se formeaza maltoza, e inhibata cand bolul alimentar este patruns de sucul gastric acid.
in stomac, sub influenta acidului clorhidric si al pepsinei, incepe digestia chimica a proteinelor, iar sub influenta lipazei este descompusa o cantitate mica de grasime.in afara de aceste procese de digestie chimica, alimentele sun supuse, datorita mnotilitatii gastrice, si a unui proces de trasformare mecanica.
In urma actiunii diversilor fermenti si a amestecului cu sucul gastric, bolul alimentar se transforma in chim. Amestecul omogen este asigurat [rin motilitatea gastrica, fermentii avand astfel posibilitatea de actiune optima. Tot motilitatea gastrica determina determina deplasarea chimului inspre segmentele digestive subadiacente.

Anatomia fuctionala a stomacului
Stomacul este un organ cavitar,, situat intre esofag si duoden. este separat de esofag prin cardie, iar de duoden prin sfincterul piloric.Stomacul prezinta 3 sectiuni: fundul (forjnixul), asezat deasupra orificiului cardial, de obicei umplut cu aer, corpul, o portiune verticala, si antru piloric (regiunea pilorica, sau antrala)., formata din antru piloric propriu-zis sau vestibul piloric si canalul piloric, lung de 3 cm, cu un strat muscular circular bine dezvoltat care reprezinta sfincterul piloric.
Peretii stomacului sunt formati, in ordine, dinafara inauntru, de un invelis seros, muscular cu un strat longitudinal, circular, oblic) si mucos, care contine si un strat muscular (muscularis mucosae). In grosimea mucoasei se afla glandele gastrice, care secreta sucul gastric.
Din punct de vedere fiziologic, fundul si corpul stomacului, care contine glande si ce secreta acid clorhidric, formeaza regiunea fundica.in apropiere de cardie exista o zona de mucoasa asemanatoare morfologic cu cea antrala, denumita regiubnea cardiala.
Trimiteți un comentariu