At last

Si-acum spun...
Melodiile lui Etta James transpuse de o cantareata pe care, sincer, recunosc nu o dredeam in stare sa cante asa ceva, si mai ales in felul asta.E drept, Etta James are un timbru vocal deosebit, concretizat in multi ani de experienta, dar Beyonce...a reusit sa maa uimeasca.Deplasat ar fi sa spun ca interpreteaza mai bine, dar da o alta nota catecelor.Asta inseamna sa fii artist:)
http://www.youtube.com/watch?v=drDB8nEvNw4&feature=related

Cat am putut gresi

Mi-a spus toate astea...
Nu stiu ce pot sa-ti mai spun in mail-ul asta....ca sincer am ramas fara cuvinte.Nu poti sa stii cat de greu mi-a fost sa aud tot ce mi-ai spus.M-am simtit aiurea, chiar pustiita, si singura.Pt ca mia-m dat seama ca efortul meu in ceva nu se face simtit.Chiar m-a durut tot ce mi-ai spus..am simtit ca un pumnal ce-mi sfasie sifletul.Eu chiar tin f mult la voi ...iar de gandit la rece nu pot si mai ales pt prima data in viata mea nu pot sa fiu obiectiva in ceea ce ii priveste pe cei de langa mine.Nu stiu sincer ce imi ramane defacut si chiar nu stiu ce sa fac.Am o mare teama si frica ca am sa devin exact ceea ce nu vrea :::sa nu mai pot sa fiu sincera cu nimeni si sa nu ma pot desfasura curat fata de nimeni niciodata..Nu cred ca ai sa intelegi asta...pt ca mi-a fost mie sa o inteleg, dar e mult mai complicat decat poti percepe.De obicei ca sa explic un lucru imi ia zece pagini dar acum chiar nu stiu.Imi pare foarte rau ca am creeat impresia asta ca in anumite mom din viata mea va dau la o parte.Oricum sa trec peste asta o sa-mi fie foarte greu asa cum va este si voua , dar cred ca o sa fie un pic mai greu mie.....dar toate au un inceput si un sf...si poate asta e inceputul unei noi etape din viata mea....poate chiar am sa ma schimb dar nu stiu de ce dar o sa fie o schimbare radicala din toate punctele de vedere...nu o sa-mi fie usor si atitudinea noua o sa fie fata de toata lumea.O sa-mi organizez viata extraordinar demult si de bine si o sa reusesc in tot ceea ce vreau...si imi propun.Au fost spuse multe lucruri care pt mine au o incarcatura greu de imaginat si d'aia am si spus ca nu ai vrea sa stii tot ce gandesc si in cate moduri imi gandesc propriile ganduri......e greu, e foarte greu dar macar mi-a deschis ochii si mi-a marit si orizontul in mult epuncte de vedere.Acum chiar ma simt captiva propriului suflet pt ca imi est esi mai greu sa vb de ale mele.Pt ca pana acum asta am incercat...sa lupt cu mine insumi ...impotriva propriilor sentimente si ganduri,....cautand cheia ca sa pot deschide gura si sa le spun.Dar acum cuvintele isi au locul undeva mult mai departe de aceasta discutie si situatie.nu astepta sa fiu aceeasi pt ca chiar nu am sa pot fi....sincer,,,...chiar nu mai pot fi...insa ai sa vezi lucru asta cu timpul...am crezut ca inebunesc l;a masa azi...si nu -ti poti inchipui cat am incercat sa ma abtin....nu m-am facut inteleasa si imi pare rau de asta...sunt duplicitara si viata mea mereg pe fagase multe si diferite toate odata pt a creea un intreg.Priieteni sunt persoane diferite si fac parte dintr-o familie diferita de cea contruita de mama si tata....dar formeaza o familie pe care o iubeste si ii esti devotat trup si suflet.....fiind departe de social, care te protejeaza si o ajuti atunci cand are nevoie de tine.Se pare ca nu ati inteles ca asta sunteti voi pt mine.O familie in care viata e privita curat si sincer si direct...in care suntem toti pt unu si unu pt toti....cred ca asta e tot ce am avut de spus

PS:sunt o pers curioasa si fascinata de tot ceea ce ma inconjoara, dar asta stiu numai eu ce insemnatate are acest lucru...Imi pare SINCER rau de situatia creeata

Prima si ultima data

E prima si ultima data cand am sa sterg o postare, si o fac nu din lasitate ci pur si simplu pentru ca n-ar fi just ca persoanele in cauza sa auda chestiile acelea ce le privesc in modul asta.Nu ma intelegeti gresit, enorm de mult respect pentru ce-i ce-mi citesc randurile, dar vreau sa fac lucrurile asa cum trebuie:)

Aseaz-o undeva daca nu-ti mai trebuie...

Te-ai intrebat vreodata de ce nu te-am putut privi in ochi niciodata?...poate pentru ca te minteam mai frumos ca niciodata sau poate ca....Oricum, nu vei stii niciodata:)

Copii la 21 de ani

Nu m-as putea niciodata gandi cum ar fi sa am un copil la 21 de ani.Adica o chestie din aia mica, care are nevoie de absolut orice de la mine, de mancare, de afectiune, de grija, etc.Si zilele astea nu stiu de ce dar s-a tot vehiculat subiectul asta, ne-am tot rasucit in jurul lui.Nu inteleg de ce e lumea asa de pasiva cu cei care patesc chestia asta, de ce privesc toti lucrul asta ca pe ceva normal.

Avand in vedere ca varsta de 21 nu-ti asigura cu certitudine maturitatea necesara, pozitia sociala, financiara etc necesare pentru a creste un copil.Dar chiar daca toate astea ar fi, de ce sa-ti opresti viata in loc la doar 21, de ce sa nu te bucuri de varsta asta in care ti-o bagi si pleci pana la urma?!?!Pentru ca sa recunoastem, cel putin noi baietii, ne-o bagam si ne place, cand ne plictisim ne-o mai bagam o data si gata, toate bune si frumoase.

Nu m-as vedea insurat si cu un copil in brate pana la o varsta sub 25 de ani, d`apai prin februarie asa:))

Traiti fericiti cu tot cu copii vostrii, si sa dea D-zeu sa va fie bine, voua dar mai ales copiilor ca n-au nicio vina de iresponsabilitatea voastra:)

Friends will be friends

Daca nm-ati intreba vreodata faza asta, v-as fi scuipoat in fata.Dar uite ca se intampla si ma simt ca la 16 ani, amestec de aderenalina, de stare de bine si liniste, prima data dupa 2 ani:)
Probleme de alta factura vor fi intotdeauna, dar va multumesc ca existati:)
Sunt situutii pe care nu le preconizezi, si sunt cele mai frumoase, cele mai incantatoare...Merg pe strada, de fiecare data in toamna mi se pare ca orasul renaste, vad ca toamna asta e si a mea...pretioasa toamna asta:-?