marți, 30 martie 2010

Changes

Lucrurile se schimba asa cum ne astaptam mai putin. Divergentele la orice nivel sunt de doua feluri, cele care dau certuri pe loc si cele care metastazeaza, din motive pur profesionale le prefer pe primele. Cronice, acute si ireparabile sunt mai buna:)
Prefer sa stiu pe ce lume traiesc, prefer sa stiu ca nimeni niciodata nu ma "tine de mana" si ma injura pe la spate.
Cred ca o0 sa inchei conturile si-am sa mai dau o fila, mi-a placut pagina asta...

marți, 16 martie 2010

Niciodata nu e prea tarziu:))



Selectii de la revelion, de-abia acum...

Studenti la...ce?!?!

Invatam de mici ca trbuie sa invatam. De curand am intalnit un pusti care inca nu si-a format la clasa a 3-a, nu stiu daca e absolvabil de orice vina, e clar ca daca cineva are vreo vina, aceia sunt parintii. Si mai ciudat e faptul ca ei dau doar impresia ca stiu ce vor, de fapt, nci ei nu-i pot asigura o explicatie decenta asupra necesitatii de a invatata.Aseara i-am spus ca daca nu o sa citeasca ceva, cat mai mult, orice, o sa ajunga sa vand fetite la colt de strada. Raspunsul lui a fost fabulos: "Si ce daca, pestii au o gramada de bani". Evident cu toata esenta pierduta este un raspuns inteligent intr-un anume sens, dar stau sa ma intreb, nu cumva stie ca pestii o duc bine tot de la parintii lui?
Sunt sigur ca or sa vrea sa-si ia bacalaureatul, sau cine stie ce D-zeu o sa fie pe vremea aia, sa speram ca or sa-l mai tiranizeze, pentru ca da, este muuuuult prea simplu, si apoi tot parintii lui care-i explicau ca pestii au o gramada de bani, or sa vrea sa dea la o facultate.
Sa speram ca pana cand o sa aiba o legitamatie de student in mana o sa fie student la viatologie:)

luni, 15 martie 2010

Of....

Imi pari asa de straina acum, ochii aia pe care-i stiam pe dinafara, buzele alea nervoase, si privirea patrunzatoare, toate-mi par acum aruncate intr-un abis.
In abisul ala au murit doi copii, sunt sigur ca de acolo au renascut alte doua lucruri...esti asa de departe oricat de aproape ai putea fi.
Te transformi in spuma de fiecare data cand te apropii de malul reamintirii mele, cateodata as sorbi toate spuma, cateotda mi se scurge printre maini.Te-am iubit, e-adevarat, pe cat de mult intr-un mod atat de bolnav. Patologia asta ni s-a ascurs pe toate caile, pe toate venele pana-n inima si de-acolo-n creier.
Scoarta mea inca mai tremura la auzul azurului tau, ramurile tale inca-mi mai ating usor obrazul si simt ca-as vrea din nou sa fim ce n-am fost niciodata:(
Daca te-as mai vedea o singura data probabil...cu siguranta ca probabil ti-as spune toate astea.Trebuia sa fim ca doua picaturi de apa, ce pacat ca eu am fost asfaltul de care te-ai lovit..ce pacat...

sâmbătă, 13 martie 2010

Inexplicabil

Increderea in oameni se traduce criptat de cele mai multe ori, alteori nu se traduce deloc:(
Este pur si simplu asa de cu sarguita incat sterge orice urma de urma de speranta din partea celor care chiar vor sa-ti intinda o mana de ajutor..
Aveti incredere in neincredere, dar si neincredere in specticism...

joi, 11 martie 2010

Cateodata

Vinul alb cu toate sortimentele lui iti poate da o ametelaa asa de mare incat poti astepta un an de zile inca un pahar.
E asa de fin, de delicat, incat toata savoarea lui ramane inscriptionata pe papilele gustative, mai ales pe cele fungiforme asa de mult timp incat esti beat tot timpul. Ideea e ca se intamp,la foarte rar, la fel ca un vin bun...

vineri, 5 martie 2010

Again and again:)

Dupa o serie de invatat intravenos cred ca ar cam fi cazul sa ies din chestia asta pe care-o numim capitala. Unde-as putea eu sa ma duc daca nu la Brasov\:d/
Da, sunt nebun dupa orasul ala, sunt absolut dement, da`s sigur ca am sa-mi incarc in dementa asta bateriile. Promit ca pun poze de acolo, sa vedem cu totii un adevarat oras.