joi, 11 februarie 2010

Incapabilitatea cordului

Am vrut sa ma mint, sa-mi spun ca-s pretentios, ca-s nebun, ca nu gasesc persoana potrivita.Mi-e insa, tare frica sa recunosc ca ceva s-a rupt ireparabil acum un an si ceva...
Nu-s nici pretentios nici nebun, da-mi apasa pe inima chestia asta, mi-e dor sa mai fiu dar simt ca numai pot, numai am pentru cine.E drept, logic ar fi fiu eu pentru mine, dar simt cateodata ca nu-s nimic fara ce-am pierdut.
D-asta te rog sa-i spui Di
E mai bine-acum, decat sa treaca 2 ani si sa innebuneti, sa atragi o gramada de oameni langa tine, si-apoi sa cauti problema.

6 comentarii:

Lorelei spunea...

Nu e nevoie de nimic,sa spui ca esti pretentios,ca minti...
E nevoie sa spui ce iti trece prin cap la momentul acela.Primul impuls e cel mai bun.Daca minti sau nu,oricum toti te cred un mincinos.N-are rost!

Di spunea...

:)) dragut !

Di spunea...

poate ai dreptate... dar poate tu chiar iubeai in momentele alea...si de asta regreti acum...pe cand eu nu pot sa zic acelasi lucru...e un pic mai complicata toata faza...

:*>:D<

Di spunea...

maine dau proba orala... :)

. spunea...

ireparabil... hmm... nimeni nu va fi la fel ca "acea persoana"... iubirea si sentimentele nu pot fi identice, dar se pot asemana la intensitate... mai devreme sau mai tarziu inimile se cicatrizeaza.

Unknown spunea...

Kriss, timpul poate vindeca ranile...dar cicatricile cine le sterge?