Din nou despre ceea ce suntem cand nu suntem

Vi s-a intamplat vreodata sa aveti impresia ca traiti in imponderabilitate?
O imponderabilitate apasatoare, fara sa stiti de ce, aveti impresia izvorata din subconstient ca trebuie sa faceti ceva si totusi nu stiti ce...
Cam asa ma simt eu acum, este ceasul 02.09 si inca nu stiu ce am de facut azi, stiu cu siguranta ce am de facut maine.Pentru ca am ajuns in Bucuresti asa de tarziu, nu mi-am dat inca seama ca tot ceea ce trebuie facut este de facut maine si nu astazi.Mai grav ar fi faptul ca nu stiu daca pot rezolva toate probleme intr-o singura zi, nu stiu daca as putea sa fac in asa fel incat sa fie toata lumea fericita si apoi la sfarsitul zilei sa ma declar si eu insumi fericit.
Va intrebati probabil ce am de facut, asta n-am cum sa va spun, tot ceea ce trebuie sa stiti este ca ceea ce voi face maine s-ar putea sa-mi dicteze o buna parte din viata:)
Alegerea corecta sunt constient ca o fac, dar adevatele lucruri care vor dicta la sfarsit sunt asteptate in mai putin de-o luna.
Daca nu reusesc nu stiu ce am sa fac...ramane de vazut, insa daca am sa reusesc sa duc la bun sfarsit ceea ce mi-am propus exact acum un an am sa am curajul din nou sa scot capul in lume:)
Iar alte capete or sa cada....;)

Oups!

Hello people! I'm alive! Trebuie sa fac cumva sa raspund la toate provocarile care mi-au fost "planuite" intr-un mod sau altul, in ultima vreme.In primul rand examenul de bac,pur si simplu ma epuizeaza,nu probele in sine,ci asteptarea zilei cu pricina.(Tocmai de asta nu prea apuc sa scriu pe blog,cred ca e o scuza cat se poate de true :P).
In al doilea rand,blog-ul.Cumva ma stradui sa nu ma ia valul.Vorbeam cu Radu,ma atentiona sa nu ma las cuprinsa de mrejele blogger-itului.Eh,e cam greu pentru un Sagetator sa nu exagereze,sa nu cada dintr-o extrema in alta.

Scriind,imi dau seama de ceva.O mostenesc pe mama.Sunt cu zicalele din popor,mi se par atat de adevarate incat nu ma pot abtine sa le exprim ori de cate ori am ocazia.(de data asta chiar am depus efortul de a nu scrie,pana acum,niciun proverb!).Si mi se pare cam penibil.Adica, avand numai 19 ani e cam caraghios sa folosesti limbaj moralizator,parabolic.Sa vorbesti doar din citate ca si cum ai avea atat de multa experienta, incat sa concluzionezi printr-un proverb.Mi-am recitit postarea anterioara si m-a pufnit rasul,chiar si aici,chiar si in vorbirea scrisa, vorbele de duh nu se lasa.Ma simt urmarita.
Dar,"in tot raul,fiind si un bine" (nu din nou!)as propune un concurs de proverbe/zicatori romanesti,cu caracter hilar.
Te bagi?!

Sentimente opuse

Cum poti oare sa :x si sa ~x( ?!?!?!
S-ar putea filozofa in cateva pagini, in cateva bloguri, romane, vieti....dar e drept unul din sentimente mereu va domina.
Si cand ma gandesc ca se intampla din nou....

Bacalaureat la maturitate

Zilele astea se sustine examenul national de Bacalaureat.
Inca un examen la sfarsitul caruia vom afla de toate magariile care se fac intre elevi si profesori, inca un an cand vom afla de zecile de kilograme de fituici din toalete, inca un an cand o sa auzim laudele brave ale unora care au reusit sa copieze in stil mai mic sau mai mare.
Examen care marcheaza sfarsitul perioadei de invatare "asidue" pentru unii, iar pentru altii, sfarsitul perioadei de liceu si doar atat.Bacalaureatul (nu)mai este privit ca un examen al deplinatatii facultative ale unor notiuni, nu el este privit ca un examen care solicita informatii total nefolositoare, ca un examen fara relevanta (pentru ca asta a ajuns), ca un examen ce marcheaza inceputul maturitatii deopotriva psihice dar si intelectuale.
El ar trebui sa aduca in prim-plan un nivl mediu de cunostinte, ar trebui sa marcheze izotopic oamenii care sunt gata pentru a face fata in societate, care sunt capabili sa fie inscrisi in piata fortei de munca.Piata care NU da DOI BANI pe balacaureat pentru ca nici nu merita.
A intrat in definitia examenului ca toata lumea trebuie sa ia 10 la probele orale, si la sport, a intrat in definitia lui ca profesorii trebuie sa nu te intrebe nimic la problele astea, a intrat in definitia tuturor ca ar trebui sa ti se dea sansa sa copii, ca altfel "comisia e grea".
As vrea sa vedeti niste subiecte de dinainte de 2000 sa zicem, sa vedeti acolo examen de Bacalaureat;)
Melodia e vesela, nu ar trebui.Nu avem ce sarbatori, prea putini oameni care absolvesc liceul in urma examenului astuia, pentru cei putini mult respect.

Reverie

Nu-mi dau inca seama ce anume ma face in ultima vreme sa fiu bagat in priza, o escala e o treapata superioara de energie cauzata de loup al testosteronului, sau poate pentru simplul fapt ca ma gandesc la o gramada de lume.La cum as putea sa-i ajut, la cum as putea sa fiu mai aproape de ei, la cum as putea sa-i fac sa inteleaga ca tin la ei.Veti spune ca la varsta mea, intrebarile astea existentiale sunt cam infantile, dar eu cred ca ne guverneaza si ne dirijeaza toata viata.In ciuda formarii unei personalitati puternice sau nu, mereu vom incerca pentru anumiti oameni, sa ne cizelam personalitatea astfel incat sa se poata integra in a celorlalti.
Nu am de gand sa ma schimb pentru nimeni si nimic, dar da, am de gand sa fac compromisuri pentru oamenii la care tin, pentru oamenii pe care-i respect si care ma ajuta.Pentru ca, imi dau seama ca, inca mai sunt astfel de oameni in viata mea.
Te-am pierdut si pe tine, si?Ok, vina mea totatala, dar ma regenerez....

La inceput de drum....

10 lucruri fermecate si`o minune....
Da cam asa s-ar traduce ce vreau sa aduc pe blog, evident ca n-o sa vedeti cine stie ce broscoi care se transforma in print...Nu de alta, dar printesa care sa faca chestia asta e tocmai la Cluj, asa ca am sa ma limitez la imbratisarile, saruturile si mai ales opiniile ei scurte si la obiect.
Daca aveti nelamuriri, nu-i puteti accesa pagina pentru ca nu are niciuna,da e adevarat.Nu are nici hi5, nici myspace, facebook, netlog sau mai stiu eu ce prostie.Nu-mi spuneti cum am reusit sa o conving sa scrie pe blogul asta, cert este ca ne caracterizeaza, cel putin acum, entuziasmul fantastic de a avea un blog comun.De a putea sa va oferim o perspectiva ceva mai ampla asupra multor lucruri ce se vor ivi, sau pe care le vom considera acute, cronice sau pur si simplu banale.
Ramane mai presus de toate un blog....dar am tinut sa scriu aici chestiile astea pentru a impartasi un pic din impresia mea despre Anaidd.
Este evident faptul ca as mai fi putut ruga o mie de persoane sa scrie aici, este evident faptul ca nu am facut cea mai buna alagere pentru mult, fapt pentru care voi fi blamat, sau ignorat.Nu-mi pasa, blogul meu, deciziile mele.Dar pentru prima data, am sa le justufic: tipa este foarte inteligent, foarte simpla si totusi atat de complexa, cateodata inchisa intr-o carapace, cateodata citibila ca un blog.Trebuie doar sa stii sa cauti, si mai ales sa demosntrezi ca meriti;)
Mult respect pentru cine`mi citeste aberatiile, si mai mult respect si stima pentru cea care va scrie pe blog.
Asa ca Anaidd, iti tinem pumnii si pe blog, si la BAC si la admitere:)

Vorbe din popor

" De ce fugi,in carca duci!" sau "De ce ti-e frica,nu scapi!". Da,cam asta imi trece acum prin minte, degetele-mi tremura pe tastatura ca vocea unei cantarete cu trac,pe scena.Incercand sa intru in forta in lumea blog-ului,nu am sa-mi descriu starile mele,ci mai degraba am sa raspund invitatiei lui Radu de a-i fi partenera pe acest blog si sa imi inving teama de a-mi expune parerile vis-a-vis de multele lucruri inconjuratoare,pareri de obicei scurte si la obiect.

Unii vor si pot, incearca si reusesc:0

In blogul asta, am sa fiu ceva mai darnic.Nu stiu ce inseamna pentru voi a fi darnic, dar este cert ca veti gasi cate ceva ce nu a-ti mai vazut pana acum pe blogul meu.
Am sa vorbesc in cele ce urmeaza despre un oras, pe care, eu sincer, il consider a fi centru cultural-artistic si educational al tarii.Da, a-ti ghicit, nu e vorba despre Bucuresti, nici pe departe, avand in vedere ca problema Bucurestiului este caaa.....e Bucuresti.
Braovul, asa cum peteti citi si din link, este situat in centrul tarii, dar nu numai geografic.Ce au reusit oamenii de acolo sa faca din orasul ala, si mai ales ce au de gand sa faca, cum se face ca Brasovul aduce ce-a mai mare contributie, sau una din cele mai mari, la PIB-ul tarii din turism...Este foarte simplu, oameni muncitori, inteligenti si pe deasupra frumosi, ambalajul asta mirific care-i inconjoara mi-a dat impresi ca traiesc intr-un oras european, si totusi romanesc.Au reusit cu precadere sa dea exemplu de civilizatie, cultura, economie turistica, inteligenta si multe alte prin simplul fapt ca nimeni nu poate comenta ceva de rau la adresa lui.Nu cunosc situatie din oras, de la periferie, de pe strazi, dar centrul si locurile care imprejmuiesc Piata Sfatului sunt de-a dreptul superbe.
Din totdeauna am iubit orasul asta, pentru ca ma face sa ma simt mandru ca sunt roman, ma face sa cred ca mai avem o speranta sa prindem trenul ce trece prin tunelul, la capatul caruia o sa gasim nu o lumina.O sa gasim bunastare, o sa gasim civilizatie, daca drumul in tunel este complet neiluminat, atunci sunte ca intr-o gaura neagra.
De cum intrii in oras, te imtampina aerul curat de munte, pe mine, e drept m-a rapus, avand in vedere faptul ca plamanii mei erau contrariati.Invatati fiind cu un pachet de tigari pe zi, cu "aerul" de Bucuresti, au ealtat la primirea aerului tare si rece, s-au bucurat pentru o zi impreuna cu mine, de tot ce a avut mai bun orasul asta de oferit:)
Este fermecator faptul ca oamenii acolo stiu sa zambeasca, si zambesc sincer pentru ca viata lor este frumoasa, pentru ca probabil sunt unii din cei mai bogati romani.Din toate punctele de vedere.Experienta occidentala si nu numai, a acut din ei adevarati oameni ai societatii, este trist insa faptul ca am impresia ca sunt izolati de restul tarii, si nu pentru ca s-ar izola ei, ci pentru ca ceilalti ii privesc cu invidie, cu stoicismul oamenilor frustrati si nepsatori.Mi-a placut sa vorbesc cu ei, mie`mi place sa vorbesc cam cu orice, dar discutiile au fost asa de pline de farmecul extazului meu incat si daca n-ar fi scos niciun cuvant, tot fericit as fi fost.Un umor fin ii imprejmuiesc, iar delicatetea lui vine din cultura.Da, sunt plini de cultura, traiesc intr-un oras care da pe afara de cultura, este imbibat cu ea la orice pas, pe fiecare straduta ingusta cat cea a Sforii.
Cum reusesc ei sa aiba un oras curat si mai ales frumos, simplu: au o alta MENTALITATE.Au inteles bine procesul schimbarii, si au stiut ce sa pastreze si ce sa schimbe, au stiu cum sa-si foloseasca resursele de tot soiul la maxim, si pentru asta au castigat respectul meu deplin.Lucrurile si mai ales oamenii in general castiga foarte cu greu respectul meu, aand in vedere preconceptiile mele ideile mele fixiste, si mai ales spiritului meu carcotas.un brasovean insa, pleaca cu prima sansa in fata multor din omaneii pe care-i cunosc deja.
Sublim, extraordinar, n-am cuvinte....

Inspiratii de muze

O femeie, o artista, o doamna a muzicii(cu precadere roamnesti, dar si frantuzesti pentru cunoscatori) canta despre viata.Atat de simplu, atat de fragil, atat de delicat, si totusi atat de bine ancorat in valul trairii omenesti.

Ce s-a intamplat cu muzica de genul celei cantate de Maria Tanase, ce s-a intamplat cu spiritul melodiilor de pe atunci este probabil vehement sa comentez.Si este vehement, pentru ca apreciem oameni ca Smiley, Morandy sau formatii ca Trydent.Ca o mica mentionare, pentru cei care cred ca sunt de conceptie comunista afirmand chestia asta, ii invit sa vada funerariile Mariei Tanase pe youtube.com, sa asculte macar 1/4 din discografia celei ce-a fost Doamna Muzicii Romanesti.

Urmatoarele randuri, ce le puteti gasi usor pw wikipedia.ro sunt graitoare:

În anul 1963, Maria Tănase a aflat în timpul unui turneu că avea cancer la sân şi că ar mai fi o şansă să scape dacă întrerupe turneul şi se operează urgent. Artista s-a gândit, s-a răzgândit, şi-n cele din urmă a refuzat, dându-şi seama că nu mai are nici-o şansă, şi a dus turneul la bun sfârşit. Cancerul a afectat şi plămânii, artista cântând cu dificultate, gâfâind. Pe19 iunie 1963 a avut ultimul spectacol, la Hunedoara. La un moment dat, simţindu-se din ce în ce mai rău, a zis:

„Fraţilor, eu nu mai pot! Am cancer la sân şi o să mor în curând! De-acuma nu mă veţi mai vedea niciodată!”

Ce se intampla cu muzica romaneasca de asta este pur si simplu rezultatul unei societati ce a inteles gresit democratia, printre multe alte chestii, ce a ales sa faca din economia de piata o economie de consum si nu de productie urmata de un consum propice.Consumul de Smiley, Alex, Morandy(care cuteaza sa se traga de sireturi cu cine, cu Horia Moculescu:-o, si de multi altii duce la somn.

Somnul ratiunii naste romani...ascultatori de zgomot.

Ascultati ce va taie capu, dar mai ales ce va alege urechea, si cu precadere ce va inspira encefalul...

Generatia de dupa

Ma gandesc ca 2 ani de zile n-ar trebui sa constituie o diferenta temporala incat sa influenteze o generatie, dar se pare ca asa e....

Este evident parerea mea, fara sa vreau sa fiu comunist, fara asa vreau sa fiu plin de prejudecati, fara sa vreau sa intru in pielea vreunui lup moralist.
Dar pustii astia care vin din urma sunt din ce in ce mai plini de haine de 'brand", din ce in ce mai bogati in lexic de genul cuvintelor: "mumos', "frumy", si alte multe beratii pe care sincer, mi-e jena sa le scriu pe tastatura asta.De ce link-ul blogului va trimite la cel mai mare site de socializare din Romania?Raspunsul, desi simplu, pentru ca se gaseste in formularea intrebarii, are de fapt mai multe conotatii.Mi se pare, si nu sunt singurul, ca site-ul asta a devenit un fel de loc de agatat, un fel de spatiu in care lumea ar fi in stare sa faca sex cinernetic, si mai ales un loc plin ochi de cocalari, pitipoance si mai ales "femei la 18 ani super elegante".

Media de varsta de pe site`ul asta, cu toate ca nu depaseste cu mult varsta de 16-17 ani, este un puternic anabolizant de estrogen, progesteron si mai ales testosteron.Este societatea de la nivelul varstei de 17 ani din Romania, cateodata am impresia ca o oglindeste perfect, si de aceea merita sa apara in blogul asta.

Daca in occident sunt site-uri asemanatoare, gen facebook/myspace, la noi a prins ideea de hi cinci.De ce?Probabil si pentru ca are o interfata mai convenabila, probabil si pentru ca nu e chiar asa de complicata sa-ti gasesti un stil proprou pe care sa-l abordezi acolo.

Dar sa revenim la generatii, asa cum nici site-ul asta nu e plin numai de cocalari and co, nici generatia asta mai tanara cu 2 ani ca mine nu e plina numa` de oameni pe care Maiorescu i-ar pune la zid.

Se pare, si asta nu de curand, de mult mi--am dat seama ca societatea in care traim este foarte bine intruchipata de extpresia si intelesurile sintagmei "teoriei formelor fara fond".Ca sa va aduc aminte din materia de Bacalaureat de la Limba si Literatura Romana, Titu Maiorescu zicea:

,,Al doilea adevăr, şi cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi“.